Dacă te întrebi cum să recunoști și să tratezi keratoconusul, e important să începi prin a analiza simptomatologia și a vedea dacă suferi de această afecțiune, iar în final să afli ce trebuie să faci pentru a scăpa de probleme.
Ce este keratoconusul?
Keratoconusul se caracterizează prin subțierea corneei și neregularitățile suprafeței corneei. Corneea este stratul exterior transparent din partea din față a ochiului. Stratul mijlociu este partea cea mai groasă a corneei, alcătuită în mare parte din apă și o proteină numită colagen. Colagenul face corneea puternică și flexibilă și ajută la păstrarea formei sale regulate, rotunde. Această cornee sănătoasă concentrează lumina, astfel încât să poți vedea clar. Cu keratoconus, corneea se subțiază și se umflă într-o formă neregulată de con, ducând la pierderea vederii. [3]
Modificarea formei corneei distorsionează vederea, creând miopie și astigmatism. Efectele keratoconusului asupra vederii pot varia considerabil de la o persoană la alta, în funcție de gradul de deformare al corneei și de evoluția bolii.
Keratoconusul este o afecțiune cronică a corneei, ceea ce înseamnă că, odată apărut, nu poate fi vindecat complet. Cu toate acestea, există tratamente disponibile și recomandări de zi cu zice pot încetini progresia bolii, îmbunătăți vederea și ameliora simptomele și pentru a reuși să duci o viață normală.
Simptomele keratoconusului
Keratoconusul este caracterizat în principal de o serie de simptome vizuale care pot varia de la ușoare până la severe. Primul dintre acestea regăsim vederea neclară și distorsionată. În unele cazuri, doar un ochi poate fi afectat, dar în cele mai multe, ambii ochi au de suferit.
Dezechilibrele în inflamație și vindecarea necorespunzătoare a rănilor (rezolvarea) cauzează cicatrici corneene și neovascularizare (NV) care pot duce la orbire. [2]
Un alt simptom al keratoconusului este sensibilitatea la lumină. Persoanele cu această afecțiune pot experimenta fotofobie sau sensibilitate excesivă la lumină. [3]
Vederea dublă sau imaginile fantomă sunt uneori caracteristice acestei condiții medicale. Din cauza modificării formei corneei, pacienții cu keratoconus pot observa imagini duble sau multiple ale aceluiași obiect. Acest aspect este de obicei mai evident în condiții de iluminare slabă, deși poate apărea și în alte circumstanțe. [3]
De asemenea, un semn distinctiv al keratoconusului este schimbarea frecventă a prescripției ochelarilor sau lentilelor de contact. Pe măsură ce vederea continuă să se modifice, pacientul poate avea nevoie de o nouă prescripție la fiecare vizită la oftalmolog. [1]
Care sunt cauzele ce pot declanșa keratoconusul?
În primul rând, factorii genetici pot juca un rol semnificativ în dezvoltarea keratoconusului. Deși nu toți copiii cu un părinte afectat vor dezvoltă boală, riscul este cu siguranță mai mare decât în cazurile în care nu există condiția medicală în familie
În al doilea rând, un alt factor care poate contribui la dezvoltarea keratoconusului este frecarea excesivă a ochilor. Deși poate părea un gest inofensiv, frecarea constantă și intensă a ochilor poate duce la formarea de leziuni pe cornee, care pot cauza în timp subțierea și deformarea acesteia. În plus, persoanele care suferă de alergii oculare, care cauzează mâncărime și inflamație, sunt de asemenea mai predispuse la dezvoltarea keratoconusului.
Există și o serie de afecțiuni asociate cu keratoconusul, care pot crește riscul de apariție a acestei afecțiuni. Printre acestea se numără sindromul Down, retinita pigmentosa, sindromul Ehlers-Danlos și astigmatismul. Aceste afecțiuni au în comun faptul că pot afecta structura și funcția corneei, ceea ce poate duce la dezvoltarea keratoconusului.
De asemenea, keratoconusul poate cauza miopie sau poate agrava o miopie preexistentă. E important să te interesezi cu privire la ce este miopia și legătura sa cu keratoconusul, de la medicul tău.
Factorii de mediu și stilul de viață pot juca, de asemenea, un rol în dezvoltarea keratoconusului. Expunerea prelungită la soare fără protecție adecvată a ochilor poate duce la deteriorarea corneei, iar utilizarea excesivă a lentilelor de contact poate provoca iritații și leziuni corneene. De asemenea, un stil de viață nesănătos, marcat de stres, lipsa de somn și alimentație necorespunzătoare, poate slăbi sistemul imunitar și crește riscul de inflamații oculare, care pot contribui la dezvoltarea keratoconusului. [1]
Totuși, cauza exactă a keratoconusului este necunoscută, deși se crede că predispoziția de a dezvolta boala este prezentă la naștere. [3]
Cum se poate trata keratoconusul?
Tratamentul pentru keratoconus variază în funcție de severitatea bolii și poate include o diversitate de metode, de la purtarea de lentile de contact speciale la proceduri mai invazive cum ar fi transplantul de cornee. Aceste tratamente efectuate cu aparatură medicală oftalmologică performantă sunt menite să corecteze deformarea corneei și să îmbunătățească calitatea vederii. [1]
- Purtarea de lentile de contact speciale reprezintă adesea prima linie de tratament pentru keratoconus, acestea putând să ofere o îmbunătățire semnificativă a vederii prin remodelarea corneei.
- Keratoconusul progresiv poate fi tratat prin reticulare a colagenului corneean. Această procedură unică, în cabinet, implică aplicarea unei soluții de vitamina B pe ochi, care este apoi activată de lumina ultravioletă timp de aproximativ 30 de minute sau mai puțin. Soluția determină formarea de noi legături de colagen, recuperând și păstrând o parte din forța și forma corneei. [3]
- Deși tratamentul nu poate face corneea complet normală din nou, poate împiedica vederea să se înrăutățească și, în unele cazuri, poate îmbunătăți vederea. Procedura poate necesita îndepărtarea stratului exterior subțire al corneei (epiteliu) pentru a permite riboflavinei să pătrundă mai ușor în țesutul corneei. [3]
Cross-linking-ul a fost aprobat ca tratament pentru keratoconus de FDA în aprilie 2016, după ce studiile clinice au arătat că a oprit sau a produs o inversare ușoară a bombării corneei în decurs de trei până la 12 luni după procedură. [3]
În etapele avansate, se poate ajunge și la transplantul de cornee. Într-un transplant de cornee, o cornee donatoare înlocuiește corneea deteriorată a pacientului. Transplanturile de cornee sunt adesea efectuate în ambulatoriu și durează aproximativ o oră. Vederea rămâne de obicei neclară timp de aproximativ trei până la șase luni după transplant și trebuie luate medicamente pentru a evita respingerea transplantului. În aproape toate cazurile, ochelarii sau lentilele de contact sunt necesare pentru a oferi cea mai clară vedere după operația de transplant. [3]
Fiecare metodă de tratament are propriile sale beneficii și riscuri. E important ca tratamentul să fie recomandat de un medic și să fie administrat sub coordonarea acestuia.
Consultația optometrică regulată e esențială pentru a ține sub control dezvoltarea acestei condiții medicale.
um poți să duci o viață normală, deși ai primit un diagnostic de keratoconus?
Să trăiești cu keratoconus nu este o chiar ușor, dar cu ajutorul unor adaptări ale stilului de viață, se poate trăi o viață normală și fără disconfort. În primul rând, este necesar să eviți expunerea prelungită la soare. Lumina soarelui poate agrava simptomele keratoconusului, de aceea este recomandabil să alegi ochelari de soare destinați persoanelor cu dioptrii atunci când ieși din casă.
În plus, utilizarea lentilelor de contact rigide poate fi inconfortabilă și poate provoca iritații. Așadar, este esențială menținerea unei igiene oculare adecvate, spălându-ți mâinile înainte de a-ți atinge ochii și curățând lentilele de contact conform instrucțiunilor.
Îngrijirea oculară este un alt aspect important pentru a trăi cât mai confortabil cu un diagnostic de keratoconus. Este important să îți programezi vizite regulate la oftalmolog pentru a monitoriza progresul bolii. De asemenea, utilizarea picăturilor de ochi pentru a preveni uscăciunea și iritarea poate fi foarte benefică. Picăturile pot fi achiziționate fără prescripție medicală, dar este întotdeauna bine să discuți cu medicul înainte de a începe un nou tratament.
Keratoconusul poate avea un impact semnificativ asupra stării de spirit și a bunăstării psihologice a unei persoane. De aceea, este esențial să ai un sistem de suport puternic. Consilierea psihologică poate fi foarte utilă în gestionarea sentimentelor de anxietate sau depresie care pot apărea. Grupurile de suport, fie online sau în persoană, pot oferi, de asemenea, o rețea de persoane care se confruntă cu aceleași provocări.
Odată ce ai aflat cum să recunoști și să tratezi keratoconusul, viața cu un astfel de diagnostic nu ți se va mai părea dificilă și vei ști cum să gestionezi fiecare problemă care apare pe fondul acestei condiții. Reține că, respectând indicațiile medicale și având un stil de viață sănătos, poți duce o viață normală!
Bibliografie:
1. https://www.healthline.com/health/eye-health/keratoconus, Medically reviewed by Jenna Stoddard, OD, FAAO — Written by Daniel Yetman on October 8, 2021, Accessed 5 iunie 2024
2. https://ods.od.nih.gov/Funding/abstract.aspx?g=3R01EY031316-02S1, Project Title: Dietary Supplement of n-3 PUFA to Control Corneal Inflammation (Sphingolipids and their Impact in Corneal Wound Healing), Accessed 5 iunie 2024
3. https://www.hopkinsmedicine.org/wilmer/research/cornea/keratoconus/treatments, Johns Hopkins Medicine, Accessed 5 iunie 2024.